luni, 23 august 2010

Doamna şi bagabontul


Anul trecut cam pe vremea asta stăteam pe o bancă din centrul oraşului aşteptând un prieten care are marea caliate de a întârzia(calitate pe care o stăpâneşte atât de bine încât eu sunt convins că la propria îmormântare va ajunge la două ore după finalizarea slujbei de îngropaciune).Şi neavând ce face a trebuit să asist la monstruoasa defilare a menajeriei circului numit Braşov(nu că Brasovul ar fi atipic, bănuiesc că peste tot este aceeaşi poveste). Mi-a crăpat retina în patru la vederea hipopotamilor îmbrăcaţi în balerine, a pisicilor siameze transformate în veritabile pantere negre de bronzul saloanelor de bronzat şi a maimuţelor cu buzele ţuguiate tot mai mult pe zi ce trece(daţi-mi numărul protecţiei animalelor,asta este cruzime!)
La un moment dat din mijlocul acestei monstruoase parade a răsărit un mugur de speranţă.A apărut o femeie încântătoare,chiar frumoasă. O femeie aranjată,elegantă, sidefată, o adevarată doamnă.Vorbea la telefon:
"Unde eşti?Ai ajuns?Că nu văd maşina"
.....
"Bine... Hai că te aştept aici."
Şi bine-nţeles că nu s-a lăsat aşteptat prea mult, a apărut ,măritul bagabont.Cu un mers de se crăpa asfaltul sub cele 65 de kilograme ale sale(cu toţii cunoaştem acel mers), cu o expresie a feţei foarte flegmatică şi cu o statură atât de impunătoare încât îţi trebuia scară să ajungi la nivelul celor 175 de centimetri ai înălţimii sale.
"Ai venit?Ce bine?că mă uitam după maşină şi nu o vedeam"
"Taci tu ,în gâtu mă-ti, ce te-ai născut cu curu în maşină?"
"Nu, doar ţi-am spus că am crezut că ai venit cu maşina."
"Tu n-auzi, tu cretino, să taci!"
Cam asta a fost tot ce am auzit din discuţia lor deoarece s-au îndepărtat.Mare dezamăgire mi-a adus acest episod.Dar era vina mea, uitasem ca există o variantă autohtonă a Lady and the Tramp.Numai că la noi Tramp,nu este un nefericit al sorţii,cu suflet bun şi care în final îşi jertfeşte libertatea şi obiceiurile lui de vagabond pentru dragostea profundă şi devotată ce i-o poartă Doamnei.La noi bagabontul e mitocan, are sufletul meschin, se autointituleză şi defineşte ca bagabont şi nu iubeşte pe nimeni în afară de fraţii lui de bagabondaj." Lady and the Tramp " are happy end doar în varianta Disney, în varianta mioritică Doamna se usucă pe picioare şi moare de inimă rea datorită alegerii făcute,în visul ei pueril de a schimba un bagabont, asta dacă nu are cumva norocul să fie abandonată în timp de-a lungul drumului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu