Ai fost vreodată depresiv?Ai cunoscut disperarea?
Eu spun să te gândeşti de două ori înainte să răspunzi. Nu încerc să par superior sau mai ştiu eu ce. La fel am făcut şi eu azi, m-am gândit de două ori.Pentru că orice probleme puerile şi patetice ne-ar măcina nouă gândurile, nu se compară cu ce mi-a fost dat să văd azi.
Azi am văzut un om care a murit fără să ştie că a murit. O femeie, fostă infirmieră, ţinând de mână un copil de şase ani, cerând un dram de ajutor pentru el. A îngropat bărbatul, a rămas fără nici o sursă de venit şi şi-a călcat pe demnitate venind să ceară ajutor străinilor pentru a putea asigura minimul de trai necesar copilului.
A venit având ca pavăză cartea de muncă, pentru a demonstra că nu minte, şi o poză a copilului decupată dintr-un ziar ce îl declara cel mai frumos copil. Iar sub poză stătea scris „ Vreau să mă fac medic ca să ajut oamenii!” Copile, pe tine cine te va ajuta, ca să ajungi să ajuti pe alţii?
Un coleg chiar i-a cerut femeii numărul de telefon ca să îl aducă în weekendpe băiat la el acasă să se joace cu fiul său. Dar femeia i-a spus că nu are telefon iar dacă ar fi avut l-ar fi vândut demult pentru a cumpăra mâncare copilului
Aşa că te mai întreb odată... Ai cunoscut vreodată depresia si disperarea?
Sau dacă ai cunoscut.Acum o mai cunoşti?
